Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: paria (verb tranzitiv) , parie (substantiv feminin)   
párie1, párii, s.f. (înv.) copie (după un act).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
párie2, párii, s.f. (reg.) încheiere a unui pariu; pariere.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PÁRIA1 s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. [Pr.: -ri-a] – Din fr., it. paria.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARIÁ2, pariez, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A face (sau a pune) pariu, rămășag (de obicei pe o sumă de bani). 2. A participa la anumite jocuri de noroc, în special la curse de cai, angajând sume de bani. [Pr.: -ri-a] – Din fr. parier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PARIÁ ~éz 1. tranz. A pune pariu; a face rămășag. Am ~at o sticlă de șampanie. 2. intranz. 1) A încheia un pariu. 2) A afirma cu siguranță; a fi sigur. 3) A participa la jocurile de noroc, mizând; a ponta. [Sil. -ri-a] /<fr. parier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PÁRIA m. invar. 1) (în India) Persoană aflată în afara castelor și lipsită de orice drepturi. 2) Grup social format din astfel de persoane. 3) fig. Persoană sau colectivitate desconsiderată și repudiată. [Sil. -ri-a] /<fr. paria
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PARIÁ vb. I. intr., tr. A face un pariu. [Pron. -ri-a, pl.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. parier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PÁRIA s.m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Om care nu face parte din nici o castă, fiind lipsit de orice drepturi. 2. Om disprețuit și ocolit de toți, care nu are nici un drept. [Pron. -ri-a. / < fr. paria, cf. hind. parayan].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PÁRIA1 s. m. inv. 1. (în India, la brahmani) om care nu face parte din nici o castă, lipsit de orice drepturi. 2. (fig.) om disprețuit de toată lumea, lipsit de drepturi. (< fr., it. paria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARIÁ2 vb. intr., tr. a face un pariu. (< fr. parier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARIÁ vb. (pop.) a se lega, a se prinde, (înv. și reg.) a se rămăși. (Pe cât ați ~?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pária s. m. (sil. -ri-a)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. pariéz, 3 sg. și pl. pariáză, 1 pl. pariém (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. pariéze; ger. pariínd (sil. -ri-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)