PARMACLẤC, parmaclâcuri, s. n. 1. Construcție de lemn, de piatră etc. de forma unui perete sau a unui gard scund, folosită pentru a mărgini o altă construcție sau un element de construcție. 2. Gard, grilaj; (rar) fiecare dintre scândurile, barele etc. care formează un gard sau un grilaj. [Var.: parmalấc s. n.] – Din tc. parmaklık.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARMACLÂC s. 1. v. balustradă. 2. grilaj, (înv.) parmac. (Verandă cu ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PARMACLÂC s. v. pârghie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
parmaclâc s. n. (sil. -clâc), pl. parmaclâcuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARMACLẤC ~uri n. înv. Element de construcție în formă de îngrăditură joasă, destinat să mărginească ceva (o terasă, o scară, o șosea etc.); balustradă; parapet. /<turc. parmaklik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink