PARÓH, parohi, s. m. Preot care conduce o parohie (1). – Din lat. parochus, germ. Parochus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
paróh (paróhi), s. m. – Preot care conduce o comunitate de credincioși. Ngr. πάροιϰος. – Der. parohie, s. f. (cea mai mică unitate administrativă bisericească), din ngr. παροιϰιά; parohial, adj. (de parohie).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
paróh s. m., pl. paróhi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARÓH ~i m. rel. Preot care conduce o parohie. /<lat. parochus, germ. Parochus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink