PARTICIPIÁL, -Ă, participiali, -e, adj. Care ține după un participiu, privitor la un participiu; care provine dintr-un participiu; care este exprimat printr-un participiu. ◊ Construcție participială = unitate sintactică care cuprinde un participiu și care are valoare de propoziție secundară (atributivă sau circumstanțială). [Pr.: -pi-al] – Din fr. participial, lat. participialis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARTICIPIÁL, -Ă adj. Referitor la participiu; provenit dintr-un participiu; exprimat printr-un participiu. [Pron. -pi-al. / cf. fr. participial].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARTICIPIÁL, -Ă adj. referitor la participiu; construit cu participiul; care provine dintr-un participiu. (< fr. participial, lat. participialis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
participiál adj. m. (sil. -pi-al), pl. participiáli; f. sg. participiálă, pl. participiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARTICIPIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care este caracteristic pentru participii; de participiu. 2) Care este exprimat printr-un participiu sau conține un participiu. [Sil. -pi-al] /<fr. papticipial, lat. participialis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink