Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PARTICULARIZÁ, particularizez, vb. I. Refl. și tranz. fact. A deveni sau a face să devină particular (I 2); a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. – Din fr. particulariser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARTICULARIZÁ vb. I. tr. și refl. 1. A spune (ceva) cu amănunte. 2. A restrânge la un singur caz. [< fr. particulariser, cf. lat. particularis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARTICULARIZÁ vb. tr., refl. 1. a spune (ceva) cu amănunte. 2. a restrânge la un singur caz, a individualiza. (< fr. particulariser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARTICULARIZÁ vb. v. individualiza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
particularizá vb., ind. prez. 1 sg. particularizéz, 3 sg. și pl. particularizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PARTICULARIZÁ ~éz tranz. A face să se particularizeze. /<fr. particulariser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PARTICULARIZÁ mă ~éz intranz. A căpăta trăsături strict particulare; a deveni individual; a se individualiza; a se singulariza. /<fr. particulariser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A particulariza ≠ a generaliza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink