Dex parțial

PARȚIÁL¹, -Ă, parțiali, -e, adj. Care reprezintă numai o parte dintr-un tot; care se efectuează numai în parte, care nu cuprinde sau nu acoperă întregul sau totalitatea. [Pr.: -ți-al] – Din fr. partiel, lat. partialis.

PARȚIÁL², -Ă, parțiali, -e, adj. (Rar) Care părtinește; părtinitor. [Pr.: -ți-al] – Din fr. partial.

PARȚIÁL¹, -Ă adj. Care reprezintă numai o parte dintr-un întreg; care se produce, are loc numai în parte. ◊ Produs parțial = fiecare dintre produsele unei înmulțiri, din a căror adunare rezultă produsul total. [Pron. -ți-al. / < fr. partiel, it. parziale].

PARȚIÁL², -Ă adj. (Rar) Care părtinește; părtinitor. [Pron. -ți-al. / < fr. partial, it. parziale].

PARȚIÁL, -Ă adj. 1. care reprezintă numai o parte dintr-un întreg; care se produce numai în parte. ♦ (mat.) produs ~ = fiecare dintre produsele unei înmulțiri, din a căror adunare rezultă produsul total. ◊ (fam.; și s. n.) examen care intră în cadrul verificării permanente a cunoștințelor. 2. care părtinește; părtinitor. (< fr. partiel, lat. partialis)

PARȚIÁL adj. 1. (înv.) partnic, parțialnic. (Lipsa ~ a unui produs.) 2. v. fragmentar. 3. v. părtinitor.

Parțial ≠ global, imparțial, integral, total

parțiál (care reprezintă o parte dintr-un tot, părtinitor) adj. m., pl. parțiáli; f. sg. parțiálă, pl. parțiále

PARȚIÁL¹ ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care reprezintă numai o parte a unui întreg; cu referire numai la o parte din ceva. Tratament ~. 2) Care se produce numai în parte; realizat doar în parte. Mobilizare ~ă. [Sil. -ți-al] /<fr. partiel, lat. partialis

PARȚIÁL² ~ă (~i, ~e) (în opoziție cu imparțial) Care ține parte cuiva (adesea fără a ține cont de adevăr); cu părtinire; părtinitor. [ Sil. -ți-al] /<fr. partial