PASTRAMAGÍU, pastramagii, s. m. 1. (Ieșit din uz) Persoană care făcea sau vindea pastramă. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unui om de nimic și cu apucături grosolane. – Pastramă + suf. -agiu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PASTRAMAGÍU s. păstrămar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pastramagíu s. m., art. pastramagíul; pl. pastramagíi, art. pastramagíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink