PÁTER, pateri, s. m. Călugăr sau preot catolic. – Din lat. pater.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÁTER s. m. preot, călugăr catolic. (< lat. pater)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PÁTER s. v. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
páter adj. m. (reg.) nebun.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
páter s. m., pl. páteri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PÁTER ~i m. Călugăr sau preot catolic. /<lat. pater
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
*Páter nóster (rugăciune) (lat.) s. propriu n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
Dis(Pater), denumire purtată în mitologia romană de o zeitate subpămînteană, identificată mai tîrziu cu Pluto.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman | Permalink