PATRULATÉR, -Ă, patrulatere, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. – Din lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère (după patru).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PATRULATÉR s.n. Poligon cu patru laturi; tetragon. [După lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PATRULATÉR, -Ă I. adj. care are patru laturi. II. s. n. poligon cu patru laturi; tetragon. (după lat. quadrilaterus, fr. quatrulatère)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PATRULATÉR s. (GEOM.) (rar) tetragon, (înv.) patrucolțurat, patrunghi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
patrulatér s. n. (sil. -tru-), pl. patrulatére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PATRULATÉR ~e n. Poligon cu patru laturi; tetragon. /<lat. quadrilaterus, fr. quadrilatére
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink