pavaná vb., ind. prez. 1 sg. pavanéz, 3 sg. și pl. pavaneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PAVÁNĂ, pavane, s. f. Dans vechi, de origine italiană sau spaniolă, cu ritm și cu mișcări lente și cu caracter ceremonios; melodie după care se execută acest dans. – Din fr. pavane.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAVÁNĂ s.f. Vechi dans spaniol și italian, cu ritm și mișcări lente; melodia acestui dans. [< sp. pavana, fr. pavane].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PAVÁNĂ s. f. vechi dans de curte, de origine spaniolă sau italiană, cu caracter solemn, lent; melodia corespunzătoare. (< fr. pavane)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pavánă s. f., g.-d. art. pavánei; pl. paváne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink