PAZVANTÓGLU, pazvantogli, s. m. (Înv.) Pazvangiu. – Din n. pr. Pazvantoglu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAZVANTÓGLU s. v. pazvangiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pazvantóglu s. m. (sil. -glu; mf. -vant-), art. pazvantóglul; pl. pazvantógli, art. pazvantóglii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink