PÉCIU, peciuri, s. n. (Înv. și reg.) Act scris, aprobare, ordin, dovadă, adeverință etc. [Var.: peci s. n.] – Cf. pecete.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÉCIU s. v. pecete, sigiliu, ștampilă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
péciu s. n., pl. péciuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink