Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PENTICOSTÁL, -Ă, penticostali, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al unei secte creștine care a apărut inițial în SUA și s-a răspândit și în Europa. 2. Adj. Care aparține penticostalilor (1), referitor la penticostali. – Din engl. pentecostal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
PENTICOSTÁL, -Ă, penticostali, -e, s. m. și f. Adept al unei secte creștine care a apărut inițial în SUA și s-a răspândit și în Europa. – Din engl. pentecostal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PENTICOSTÁL, -Ă adj., s. m. f. (adept) al penticostalismului. (< engl. pentecostal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PENTICOSTÁL s. (BIS.) (pop.) tremurici.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
penticostál (persoană) s. m., pl. penticostáli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PENTICOSTÁL ~i m. Persoană făcând parte dintr-o sectă creștină care, în urma posturilor severe și a serviciilor divine foarte lungi, ajunge la stări convulsive. /<engl. pentecostal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)