PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERCEPTÓR s.m. (În trecut) Funcționar al fiscului care încasa impozitele. // adj. Care percepe. ◊ Organ perceptor = organ de percepere. [< fr. percepteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERCEPTÓR s. m. funcționar al fiscului care încasa impozitele. (< fr. percepteur, lat. perceptor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERCEPTÓR s. (FIN.) agent de percepție, (înv.) birar, colgiu, dăbilar, dăjdiar, strângător. (~ strângea impozitele.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
perceptór (fin.) s. m., pl. perceptóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERCEPTÓR ~i m. înv. Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale. /<lat. perceptor, fr. percepteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink