Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: percola (verb tranzitiv) , percolare (substantiv feminin)   
PERCOLÁRE, percolări, s. f. 1. Extragerea dintr-un minereu a unor metale sau a unor compuși metalici prin dizolvarea acestora. 2. (Geol.) Străbatere a solului de către apa din precipitații. – După fr. percolation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERCOLÁRE s.f. 1. Operație de extragere a unei substanțe solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o soluție de mai multe substanțe; percolație. 2. Străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține. [< percola, după fr. percolation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERCOLÁRE s. f. 1. extragere a unei substanțe solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o soluție de mai multe substanțe. 2. proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține. (după fr. percolation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
percoláre s. f., g.-d. art. percolării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERCOLÁ vb. I. tr. A supune operației de percolare. [Cf. it., lat. percolare – a filtra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERCOLÁ vb. tr. a supune operației de percolare. (< it., lat. percolare, a filtra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
percolá vb., ind. prez.1 sg. percoléz, 3 sg. și pl. percoleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)