PERDELEGÍU, perdelegii, s. m. 1. (Înv.) Perdegiu. 2. (Rar) Fabricant de perdele (1). – Perdea + suf. -giu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
perdelegíu s. m., art. perdelegíul; pl. perdelegíi, art. perdelegíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink