PEREGRINÁȚIE, peregrinații, s. f. (Rar) Peregrinare. [Var.: peregrinațiúne s. f.] – Din lat. peregrinatio, -onis, fr. pérégrination.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PEREGRINÁȚIE s.f. (Liv.) Peregrinare. [Gen. -iei, var. peregrinațiune s.f. / cf. lat. peregrinatio, fr. pérégrination].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PEREGRINÁȚIE s. f. peregrinare. (< fr. pérégrination, lat. peregrinatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PEREGRINÁȚIE s. v. peregrinare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
peregrináție s. f. (sil. -gri-, -ți-e), art. peregrináția (sil. -ți-a), g.-d. art. peregrináției; pl. peregrináții, art. peregrináțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink