Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PERIÉRE, perieri, s. f. Acțiunea de a (se) peria și rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – V. peria.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
periére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periérii; pl. periéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERIÁ, périi, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) curăța de praf, de scame, de noroi cu ajutorul periei. ♦ A (-și) netezi părul cu peria de cap. 2. Tranz. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieșit din raghilă pentru a-l curăța de câlți, de impurități; a scărmăna, a pieptăna. 3. Tranz. Fig. A stiliza, a îndrepta, a îmbunătăți o lucrare literară, științifică etc. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate, a lovi. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A linguși pe cineva. [Pr.: -ri-a] – Din perie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERIÉR, -Ă, perieri, -e, s. m. și f. Lucrător care se ocupă cu confecționarea sau cu vânzarea periilor, a pensulelor, a bidinelelor. [Pr.: -ri-er] – Perie + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PERIÁ~éz tranz. 1) (haine, încălțăminte etc.) A curăța cu ajutorul unei perii. 2) (părul, fuioarele) A pieptăna cu o perie specială. 3) fig. (lucrări, texte etc.) A aduce la condiția necesar (redactând și scoțând lucrurile în plus); a cizela. 4) fig. fam. A lăuda în mod exagerat (pentru a câștiga bunăvoința cuiva); a măguli; a linguși; a flata; a adula. [Sil. -ri-a] /Din perie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PERIÉR ~i m. 1) Meșter care confecționează perii și pensule. 2) Negustor de perii. [Sil. -ri-er] /perie + suf. ~er
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PERIÁ vb. v. pieptăna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PERIÁ vb. v. atinge, bate, cizela, flata, linguși, lovi, măguli, stiliza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
periá vb. (sil. -ri-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. périi, 3 sg. și pl. périe, 1 pl. periém (sil. -ri-em); ger. periínd (sil. -ri-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
periér (persoană) s. m. (sil. -ri-er), pl. periéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
periéră (persoană) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periérei; pl. periére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ETIAM PERIERE RUINAE (lat.) chiar și ruinele au pierit – Lucan, „Pharsalia”, IX, 966. Stare de dezastru total.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink