PERISTÍL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane. ♦ A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale. – Din fr. péristyle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERISTÍL s.n. Șir de coloane care mărginește un edificiu, o grădină etc. sau împodobește fațada unei clădiri, formând un fel de galerie. [Pl. -luri, -le. / < fr. péristyle, cf. gr. peristylon < peri – împrejur, stylos – coloană].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERISTÍL s. n. galerie de coloane care mărginește un edificiu, o grădină etc., sau împodobește fațada unei clădiri. (< fr. péristyle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
peristíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. peristíluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERISTÍL ~uri n. 1) (în arhitectura antică) Galerie formată dintr-un șir de coloane, care mărginește o clădire. 2) Colonadă care înfrumusețează fațada unui edificiu. /<fr. péristyle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink