Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PERMUTÁ, permút, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) muta în altă parte cu serviciul, cu slujba; a (se) transfera. 2. Tranz. (Mat.; Lingv.) A efectua o permutare (2). – Din fr. permuter, lat. permutare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERMUTÁ vb. I. tr. (Liv.) A transfera un funcționar. ♦ (Mat.) A efectua o permutare (2). [P.i. permút. / < fr. permuter, lat., it. permutare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERMUTÁ vb. tr. 1. a muta pe cineva cu serviciul, a transfera. 2. a efectua o permutare (2). (< fr. permuter, lat. permutare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERMUTÁ vb. v. muta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
permutá vb., ind. prez. 1 sg. permút, 3 sg. și pl. permútă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PERMUTÁ permút tranz. 1) A face să se permute. 2) mat. (elemente) A schimba locurile între ele. /<fr. permuter, lat. permutare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PERMUTÁ mă permút intranz. A trece (cu serviciul) dintr-un loc în altul. /<fr. permutter, lat. permutare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink