PERPLEXITÁTE s. f. Stare a celui perplex; surprindere, uimire amestecată cu nedumerire; uimire, dezorientare (a cuiva, în față unei situații neașteptate, dificile, confuze). – Din fr. perplexité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERPLEXITÁTE s.f. Dezorientare; surprindere, nedumerire. [Cf. fr. perplexité, lat. perplexitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERPLEXITÁTE s. f. surprindere, uimire; stupefacție. (< fr. perplexité, lat. perplexitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERPLEXITÁTE s. 1. v. uimire. 2. v. buimăceală. 3. v. dezorientare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
perplexitáte s. f., g.-d. art. perplexității; pl. perplexități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERPLEXITÁTE ~ăți f. Stare a celui perplex. /<fr. perplexité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink