PERSISTÉNT, -Ă, persistenți, -te, adj. Care rămâne (multă vreme) neschimbat, care continuă să existe sau să dureze (multă vreme); care se menține fără să slăbească în intensitate. ◊ (Bot.) Frunze persistente = frunze care rămân verzi în timpul uneia sau mai multor ierni. – Din fr. persistant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERSISTÉNT, -Ă adj. Durabil; trainic; stăruitor. ♦ Frunze persistente = frunze care nu cad iarna. [Cf. fr. persistant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERSISTÉNT, -Ă adj. durabil; trainic; stăruitor. ◊ (despre frunze) care nu cade iarna. (după fr. persistant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERSISTÉNT adj. 1. v. stăruitor. 2. v. stăruitor. 3. durabil, rezistent, trainic, (livr.) peren. (Efec-te ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Persistent ≠ impersistent, nepersistent
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
persistént adj. m., pl. persisténți; f. sg. persisténtă, pl. persisténte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERSISTÉNT ~tă (~ți, ~te) Care persistă; care durează un timp îndelungat; peren; dăinuitor. ◊ Frunze ~te frunze care se mențin verzi pe arbori și în timpul iernii. /<fr. persistant, germ. Persistenz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink