PERSUASÍV, -Ă, persuasivi, -e, adj. (Livr.) Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-] – Din fr. persuasif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERSUASÍV, -Ă adj. Convingător; insistent. [< fr. persuasif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERSUASÍV, -Ă adj. convingător; insistent, stăruitor. (< fr. persuasif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERSUASÍV adj. v. insistent, perseverent, persistent, răzbătător, statornic, stăruitor, tenace.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
persuasív adj. m. (sil. -su-a-), pl. persuasívi; f. sg. persuasívă, pl. persuasíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERSUASÍV ~ă (~i, ~e) Care persuadează; capabil să convingă; convingător. /<fr. persuasif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink