PERÚCĂ, peruci, s. f. Obiect confecționat din păr, din lână, din fire sintetice etc. și purtat pe cap, peste sau în locul părului natural. – Din fr. perruque, it. perrucca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PERÚCĂ s.f. Coafură din păr fals, folosită în special de actori în teatru. [< fr. perruque, cf. it. parrucca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PERÚCĂ s. f. coafură din păr fals. (< fr. perruque, it. perrucca)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PERÚCĂ s. (înv.) paric. (O femeie care poartă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
perúcă (perúci), s. f. – Acoperămînt al capului confecționat din păr, diferit coafat. It. perrucca, parrucca, fr. perruque. – Der. peruchier, s. m. (fabricant de peruci).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
perúcă s. f., g.-d. art. perúcii; pl. perúci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PERÚCĂ ~ci f. Coafură de păr fals. [G.-D. perucii] /<fr. perruque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink