PESTITÓR, -OÁRE, pestitori, -oare, adj. (Înv. și reg.) Care întârzie, care ține pe loc; păstrător. – Din pesti + suf. -(i)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
pestitór, -eáscă, adj. (înv.) care pestește.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink