PETÉNT, petenți, s. m. (Livr.) Petiționar. – Din germ. Petent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PETÉNT, -Ă s.m. și f. (Liv.) Petiționar. [Cf. it. petente < lat. petens < petere – a reclama].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PETÉNT, -Ă s. m. f. petiționar. (< germ. Petent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PETÉNT s. v. petiționar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
petént s. m., pl. peténți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
peténtă s. f., pl. peténte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink