Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PÉȘTERĂ, peșteri, s. f. Cavitate, scobitură naturală subterană adâncă și mare, formată prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltrație; grotă, cavernă. ♦ P. ext. Vizuină, bârlog. – Din sl. peštera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÉȘTERĂ s. (GEOGR.) cavernă, grotă, (reg.) ocnă, scorbură, (înv.) speluncă. (O ~ cu stalactite.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
péșteră (péșteri), s. f. – Cavernă, grotă. – Mr. piștireauă, megl. peaștiră. Sl. (bg.) peštera, din sl. pešt „cuptor” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 562). – Der. peșterean, adj. (care trăiește în peșteră).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
péșteră s. f., g.-d. art. péșterii; pl. péșteri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PÉȘTERĂ ~i f. Cavitate subterană naturală de dimensiuni mari, cu ieșire la suprafață; cavernă; grotă. /<sl. peštera
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)