Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: picheta (verb tranzitiv) , pichetare (substantiv feminin)   
PICHETÁRE, pichetări, s. f. Acțiunea de a picheta.V. picheta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PICHETÁRE s.f. Acțiunea de a picheta și rezultatul ei; pichetaj. [< picheta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
pichetáre s. f., g.-d. art. pichetării; pl. pichetări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PICHETÁ, pichetez, vb. I. Tranz. A marca punctele unei alinieri, ale unei măsurători etc. prin picheți3 (II) înfipți în pământ. ♦ A bate picheți3 (II) în pământ (pentru a marca ceva). – Din fr. piqueter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PICHETÁ1 ~éz tranz. (terenuri, suprafețe etc.) A marca temporar prin picheți (în vederea efectuării unor lucrări de terasament, de planificare etc.). /<fr. piqueter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A PICHETÁ2 ~éz tranz. (clădiri administrative, instituții etc.) A avea în supraveghere o anumită perioadă de timp pentru a obține ceva (revendicări, decizii, demisionări etc.). /<fr. piqueter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PICHETÁ vb. I. tr. A marca prin picheți punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. [< fr. piquetter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PICHETÁ vb. tr. 1. a marca prin picheți3 (II) punctele unui traseu. 2. a sta de pază la poarta întreprinderii, instituției. (< fr. piquetter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pichetá vb., ind. prez. 1 sg. pichetéz, 3 sg. și pl. picheteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)