Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
pichirisít s.n. (reg.) pichiriseală (v.).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PICHIRISÍ, pichirisesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se supăra; a se simți atins sau înțepat cu o vorbă. – Comp. fr. [se] piquer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PICHIRISÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pichirisí1, pichirisésc, vb. IV refl. (înv.) a se simți atins, jignit; a se formaliza (de ceva), a se supăra (în urma unei jigniri); a se picarisi.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pichirisí2, pichirisésc, vb. IV (reg.) 1. a chema puii la mâncare. 2. a vorbi repede, neînțeles, cu cuvinte necunoscute ascultătorilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pichirisí (pichirisésc, pichirisít), vb. refl. – A se simți jignit, a se supăra. – Var. picarisi. Ngr. πικρίζω, aorist ἐπίκρισα (Graur, BL, IV, 108; Gáldi 227); în var. este evidentă încrucișarea cu fr. se piquer.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink