PIEMÍE, piemii, s. f. (Med.) Septicemie. [Pr.: pi-e-] – Din fr. pyémie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIEMÍE s.f. (Med.) Infecție generală a organismului caracterizată prin supurații, în viscere, în cavitățile seroase și în țesutul conjunctiv. [Gen. -iei, var. pioemie s.f. / < fr. pyhémie, cf. gr. pyon – puroi, haima – sânge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PIEMÍE s. f. infecție generală a organismului, caracterizată prin supurații în viscere, în cavitățile seroase și în țesutul conjunctiv. (< fr. pyémie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PIEMÍE s. v. septicemie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
piemíe s. f. (sil. pi-e-), art. piemía, g.-d. art. piemíei; pl. piemíi, art. piemíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink