PIEMÓNT, piemonturi, s. n. Formă de relief situată la contactul unor munți cu o câmpie sau cu o depresiune, formată prin acumularea depunerilor aduse de apele curgătoare la schimbarea de pantă. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piémont.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIEMÓNT s.n. (Geol.) Relief de acumulare format la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune sau cu o câmpie prin asocierea conurilor de dejecție. [< fr. piémont, cf. Piemont – regiune în Italia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PIEMÓNT s. n. relief de acumulare la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune sau cu o câmpie prin asocierea conurilor de dejecție. (< fr. piémont)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
piemónt s. n. (sil. pie-), pl. piemónturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PIEMÓNT ~uri n. Porțiune de teren care unește o regiune montană cu o câmpie. /<fr. piémont
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEALURILE sau PIEMONTURILE VESTICE, vastă reg. de dealuri piemontane în V României, strâns lipită de masivele Carpaților Occidentali, extinsă, discontinuu, între râurile Nera în S și Someș în N, reprezentând treapta intermediară de relief interpusă între câmpie și munți. D.V. sunt alcătuite predominant din argile, pietrișuri și nisipuri pliocene, acoperite de o cuvertură de depozite aluviale neogene. În parte de N sunt caracteristice ivirile de roci dure (andezit sau calcar) care apar în relief sub formă de măguri proeminente. Relieful colinar din zona Dealurilor Sălajului și Crasnei este dominat de măguri cristaline și vulcanice (Măgurile cristaline ale Șimleului, Chilioarei ș.a. și cele vulcanice Moigrad, Pomăt. Citera ș.a.) care, intersectate de ape, au permis apariția unor mici defilee. Relieful se caracterizează prin ansambluri de culmi prelungi, cu supr. netede, monoclinale (fragmente de văi scurte, divergente, semipermanente), ce scad altimetric de la 400-600 m, la contactul cu muntele, la 150-250 m, la trecerea spre câmpie. Marele artre hidrografice, zonele subsidente prin care trec acestea și depr. cu largă extindere au creat discontinuități marcante în desfășurarea ariei colinare. Climă temperat-continentală, cu valori de tranziție între munte și câmpie și între N și S (temp. medie anuală este 8-9ºC în N și 10-11ºC în S) și precipitații abundente (700-900 mm/anual), influențate de masele de aer oceanice dinspre V. Vegetația care acoperă D.V. este alcătuită din păduri de cer și gârniță, la care se adaugă gorunul și fagul (în N) și unele elemente termofile (mojdrean, scumpie, cărpiniță, liliac sălbatic etc.) în S. Importantă zonă pomi-viticolă și de creștere a animalelor. În cadrul D.V. se deosebesc două mari sectoare, distincte: Dealurile bănățene la S de râul Mureș, care cuprind Dealurile sau Pod. Lipovei, Dealurile Lugojului, Pogănișului, Dognecei și Oraviței, și Dealurile crișene, la N de Mureș, care includ Dealurile Cigherului, Codru-Moma, Pădurii Craiului (Ghepiș), Oradei, Barcăului, Crasnei, Asuajului și Sălajului.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink