PILAFGÍU, pilafgii, s. m. (Glumeț) Persoană căreia îi place pilaful. ♦ Epitet dat turcilor. [Var.: pilafcíu s. m.] – Pilaf + suf. -giu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pilafgíu, pilafgíi, s.m. (înv.) 1. cel ce mănâncă pilaf mult (poreclă pentru turci). 2. persoană care făcea sau vindea pilaf.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pilafgíu s. m., art. pilafgíul; pl. pilafgíi, art. pilafgíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink