Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
PILDUÍRE, pilduiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) pildui și rezultatul ei; povestire cu tâlc. ♦ Pedeapsă (aspră). – V. pildui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a