PIONIERÁT, pionierate, s. n. Misiune, sarcină de pionier; activitate de pionier. [Pr.: pi-o-ni-e-] – Pionier + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIONIERÁT n. Situație de pionier. [Sil. pi-o-ni-e-] /pionier + suf. ~at
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PIONIERÁT s.n. Viață, misiune de pionier. [< pionier + -at].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PIONIERÁT s. n. activitate, misiune de pionier1 (I, 1, 2). (< pionier1 + -at)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pionierát s. n. (sil. pi-o-ni-e-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink