PIROFÓR, pirofori, s. m. 1. Nume dat corpurilor care produc scântei și se aprind ușor în contact cu aerul (prin frecare sau ciocnire). 2. (La pl.) Gen de insecte coleoptere care emit lumină fosforescentă; (și la sg.) insectă care aparține acestui gen. – Din fr. pyrophore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIROFÓR s.m. 1. Substanță care ia foc când se află în contact cu aerul; corp care se aprinde ușor prin frecare. 2. Gen de insecte coleoptere, care emit lumină fosforescentă. [< fr. pyrophore, cf. gr. pyr – foc, phoros – care poartă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PIROFÓR s. m. 1. substanță care se aprinde spontan în contact cu aerul. 2. insectă coleopteră mare din America de Sud, care emite lumină fosforescentă. (< fr. pyrophore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pirofór s. m., pl. pirofóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PIROFÓR ~i m. Substanță care se aprinde când vine în contact cu oxigenul sau cu aerul. /<fr. pyrophore
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink