Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PIROTÍ, pirotesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi copleșit de somn; a moțăi, a dormita, a ațipi. 2. A fi abătut și fără vlagă; a tânji, a lâncezi (de boală, de bătrânețe etc.); p. ext. a zăcea, a boli, a gogi. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIROTÍ vb. 1. v. ațipi. 2. v. zăcea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pirotí (pirotésc, pirotít), vb. – A dormita, a fi adormit pe jumătate. Origine incertă, poate expresivă. După Tiktin, din gr. πηρόω „a amorți”. – Der. piroteală, s. f. (somnolență).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
pirotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pirotésc, imperf. 3 sg. piroteá; conj. prez. 3 sg. și pl. piroteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PIROTÍ ~ésc intranz. 1) A ațipi și a se trezi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a dormita; a somnola; a picoti. 2) (despre persoane) A fi într-o stare de depresie morală sau de moleșeală fizică; a lâncezi; a tânji. 3) (despre ființe) A suferi îndelung de o boală; a zace; a gogi; a boli. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink