Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pirui (verb) , piruit (substantiv neutru)   
PIRUÍT s. n. Faptul de a pirui; cântec în triluri al păsărilor; ciripit. – V. pirui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIRUÍT s. v. ciripit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
piruít2 s.n. (reg.) arat a doua oară pentru curățirea locului de pir.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
piruít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PIRUÍ pers. 3 píruie intranz. (despre păsări) A emite triluri. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PIRUÍT ~uri n. 1) v. A PIRUI. 2) Tril de pasăre. /v. a pirui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PIRUÍ vb. v. ciripi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
piruí, pírui, vb. IV (reg.) a ara a doua oară (pentru a curăța locul de pir).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
piruí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. píruie, imperf. 3 sg. piruiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)