PISCIVÓR, -Ă, piscivori, -e, adj. (Livr.) Care se hrănește cu pește. – Din fr. piscivore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PISCIVÓR, -Ă adj. Care se hrănește cu pește. [< fr. piscivore, cf. lat. piscis – pește, vorare – a mânca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PISCIVÓR, -Ă adj. care se hrănește cu pește. (< fr. piscivore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
piscivór adj. m., pl. piscivóri; f. sg. piscivóră, pl. piscivóre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PISCIVÓR ~ă (~i, ~e) livr. Care se hrănește cu pește. /<fr. piscivore
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink