PITÁRCĂ, pitărci, s. f. (Reg.) Numele a două specii de ciuperci înrudite cu mânătarca, dintre care una este comestibilă (Boletus scaber), iar cealaltă comestibilă sau otrăvitoare (Boletus luridus). – Probabil contaminare între pită și mânătarcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITÁRCĂ s. (BOT.) 1. (Boletus scaber) (reg.) mitarcă grasă, (Transilv.) ciupercă de pe coastă. 2. (Bo-letus luridus) (Transilv.) ciupercă domnească.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PITÁRCĂ s. v. hrib, mânătarcă, pitoașcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pitárcă, pitắrci, s.f. (reg.) 1. numele a două specii de ciuperci înrudite cu mânătarca, dintre care una este comestibilă, iar cealaltă otrăvitoare. 2. (în forma: chitoarcă) haină ruptă; zdreanță, fleandură.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pitárcă s. f., g.-d. art. pitărcii; pl. pitărci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PITÁRCĂ pitărci f. pop. Ciupercă comestibilă cu picior gros și cu pălăria bombată, de culoare cenușie-deschisă sau brună. /pită + mânătarcă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink