PITÓN2, pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, care trăiesc în regiunile tropicale, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITÓN1, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc., de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITÓN s.m. Șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale. [< fr. python].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PITÓN s.n. Piron folosit în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. [< fr. piton].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PITÓN1 s. m. șarpe uriaș neveninos din regiunile tropicale ale Asiei și Africii. (< fr. python)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PITÓN2 s. n. piron în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. (< fr. piton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pitón (șarpe) s. m., pl. pitóni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pitón (piron) s. n., pl. pitoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PITÓN1 ~oáne n. Instrument metalic având forma unui țăruș și prevăzut cu un inel prin care se introduce coarda, folosit de alpiniști pentru asigurare în timpul escaladărilor. /<fr. piton
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PITÓN2 ~i m. (nume generic) Șarpe exotic neveninos, de talie foarte mare, care trăiește în Africa și în sudul Asiei și a cărui piele se întrebuințează în industrie. /<fr. python
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink