Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PITULÁRE, pitulări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pitula și rezultatul ei. – V. pitula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PITULÁRE s. v. ascundere, ascuns, dosire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pituláre s. f., g.-d. art. pitulării; pl. pitulări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PITULÁ, pitulez, vb. I. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) piti. ◊ Loc. adv. Pe pitulate = pe ascuns, pe furiș. [Var.: tupilá vb. I] – Din piti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PITULÁ ~éz tranz. pop. A face să se pituleze. [Var. a tupila] /v. a piti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PITULÁ mă ~éz intranz. pop. A-și micșora statura prin aplecare sau ghemuire (pentru a nu fi observat sau pentru a se feri de ceva); a se piti. [Var. a se tupila] /v. a se piti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PITULÁ vb. v. ascunde, dosi, mistui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pitulá, pituléz și pítul, vb. I 1. (pop.) a (se) ascunde, a (se) piti. 2. (reg.; refl.; despre construcții) a se dărâma, a se nărui, a se surpa. 3. (înv.) a doborî, a culca. 4. (fig.; înv.) a (se) disimula, a (se) camufla, a (se) ascunde.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pitulá/tupilá vb., ind. prez. 1 sg. pituléz/tupiléz, 3 sg. și pl. pituleáză/tupileáză; conj. prez. 3 sg. și pl. pituléze/tupiléze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink