PIZMĂTÁREȚ, -Ă, pizmătareți, -e, adj. (Înv. și reg.) Pizmaș. – Pizmătar (înv. „pizmaș” < ngr.) + suf. -areț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PIZMĂTÁREȚ adj. v. dușmănos, gelos, inamic, invidios, neprietenesc, neprietenos, ostil, pizmaș, pizmuitor, potrivnic, ranchiunos, vrăjmaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PIZMĂTÁREȚ s., adj. v. adversar, dușman, inamic, potrivnic, vrăjmaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pizmătáreț/pizmătăréț adj. m., pl. pizmătáreți/pizmătăréți; f. sg. pizmătáreță/pizmătăreáță, pl. pizmătárețe/pizmătăréțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink