PIZMĂTÁRNIC, pizmătarnici, s. m. (Înv.) Om pizmaș. – Din pizmătar[eț] + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
pizmătárnic, pizmătárnică, adj., s.m. și f. (înv.) pizmaș, invidios, dușmănos.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink