PLACÍD, -Ă, placizi, -de, adj. Calm, potolit, liniștit, blajin; exagerat de calm, indiferent, f*******c, pasiv. – Din fr. placide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLACÍD, -Ă adj. Apatic, f*******c; calm, blajin. [Cf. fr. placide, it. placido, lat. placidus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLACÍD, -Ă adj. apatic, f*******c; calm, liniștit. (< fr. placide, lat. placidus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLACÍD adj. 1. v. indiferent. 2. v. calm. 3. v. monoton.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
placíd adj. m., pl. placízi; f. sg. placídă, pl. placíde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLACÍD ~dă (~zi, ~de) și adverbial (despre persoane) 1) Care vădește blândețe și calmitate. Rămânea ~ în toate împrejurările. 2) Care nu manifestă interes pentru nimic și pentru nimeni; nepăsător; indiferent. /<fr. placide
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink