Dex planetar

PLANETÁR, -Ă, planetari, -e, adj. 1. Care aparține planetelor, privitor la planete. ♦ Sistem planetar = totalitatea planetelor care se mișcă în jurul Soarelui. 2. (Tehn.; în sintagmele) Mecanism planetar = mecanism în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc în jurul axelor proprii și în același timp în jurul axei altei roți. Arbore (sau ax) planetar (sau axă planetară) = arbore care antrenează roata motoare a unui automobil. 3. (Fiz.; în sintagma) Model planetar = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar. – Din fr. planétaire.

PLANETÁR, -Ă adj. 1. Referitor la planete, de planete, al planetelor. ♦ Sistem planetar = totalitatea planetelor care se învârtesc în jurul Soarelui. 2. Angrenaj planetar = angrenaj în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc concomitent în jurul axelor proprii și în jurul axei unei alte roți dințate; ax planetar = axul care mișcă roata motoare a unui automobil primind mișcarea de la diferențial. [Cf. fr. planétaire, lat. planetarius].

PLANETÁR, -Ă adj. 1. referitor la planete, al planetelor. ♦ sistem ~ = totalitatea planetelor care se învârtesc în jurul Soarelui; model ~ = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar. 2. (tehn.) mecanism ~ = mecanism în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc concomitent în jurul axelor proprii și în jurul axei unei alte roți dințate; ax ~ = axul care mișcă roata motoare a unui automobil, primind mișcarea de la diferențial. (< fr. planétaire)

PLANETÁR adj. (ASTRON.) solar, (înv.) soresc. (Sistemul ~.)

planetár adj. m., pl. planetári; f. sg. planetáră, pl. planetáre

PLANETÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de planete; propriu planetelor. ◊ Sistem ~ (sau solar) totalitate a corpurilor cerești care se mișcă în jurul Soarelui. 2) Care cuprinde tot globul pământesc; referitor la întreaga planetă Pământ. Revoluție ~ă. /<fr. planétaire