PLANOGRAFÍE, planografii, s. f. Procedeu de reproducere tipografică la care se folosesc forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc. – Din fr. planographie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLANOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere tipografică la care se folosesc forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc.; tipar înalt. [Gen. -iei. / < fr. planographie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANOGRAFÍE s. f. procedeu de reproducere tipografică cu forme de tipar din piatră litografică, aluminiu etc.; tipar înalt. (< fr. planographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
planografíe s. f. (sil. -gra-), art. planografía, g.-d. art. planografíei; pl. planografíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink