PLANTÓN, plantoane, s. n. Serviciu de pază în interiorul cazărmilor sau al clădirilor militare, executat de ostași neînarmați. ♦ Ostaș care execută un schimb în serviciul de pază de mai sus; p. gener. orice persoană care face de pază într-un loc. ◊ Loc. adv. De planton = de pază, de strajă. – Din fr. planton.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLANTÓN s.n. Soldat în serviciu de pază și supraveghere la poarta unei cazărmi, într-un dormitor etc.; serviciul pe care îl îndeplinește acest soldat. [< fr. planton].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLANTÓN s. n. serviciu de pază a armamentului și materialelor unei subunități, într-un dormitor etc., executat de ostași neînarmați. ◊ ostaș care execută acest serviciu. (< fr. planton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
plantón s. n., pl. plantoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLANTÓN ~oáne n. mil. Serviciu de pază în interiorul cazărmilor sau al clădirilor militare, executat de ostași. /<fr. planton
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink