PLÁVCĂ, plavce, s. f. 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. (Reg.) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce. – Et. nec. Cf. plavă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
plávcă s. f., g.-d. art. plávcei; pl. plávce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink