pleámă2, plémi, s.f. (înv.) semn, pată; aluniță.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pleámă1 s.f. (înv.) neam, seminție, familie; fel, soi.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pleámă (-éme), s. f. – 1. Pată, benghi. – 2. Rasă, castă. Sl. *plĕme (Bogrea, Dacor., III, 734), cf. pol. plama (Tiktin; Graur, BL, III, 43), bg. pleme „sămînță”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink