Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PLÉCTRU, plectre, s. n. Placă mică de metal, de os, de celuloid sau de alt material, cu care se ciupesc coardele unor instrumente muzicale. – Din fr. plectre, lat. plectrum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PLÉCTRU s.n. Mică placă de metal, de lemn etc. ascuțită la un capăt, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente; pană. [< fr. plectre, cf. lat. plectrum, gr. plektron].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PLÉCTRU s. n. pană, mică placă de lemn, metal, fildeș sau material plastic, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente muzicale. (< fr. plectre, lat. plectrum, gr. plektron)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PLÉCTRU s. (MUZ.) pană. (~ folosit la chitară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pléctru s. n., art. pléctrul; pl. pléctre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PLÉCTRU ~e f. Placă mică (de metal, de os etc.) cu care se pun în v******e coardele unor instrumente muzicale (chitară, balalaică etc.). /<fr. pléctre, lat. plectrum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)